Hidrografie

În România activitatea de cadastru al apelor a început în anul 1958 prin inventarierea cadastrală primară a lucrărilor și obiectivelor realizate. Fișele tip obținute s-au clasat pe bazine, râuri și genuri de obiecte. Această activitate s-a permanentizat prin efectuarea evidenței cadastrale anuale sistematice a modificărilor survenite la lucrările inventariate anterior și prezentarea lucrărilor noi date în folosință. În anul 1964 a fost publicat de Comitetul de Stat al Apelor ”Atlasul cadastrului apelor din România”, prima lucrare cuprinzând ansamblul apelor țării, pe baza inventarierii și evidenței a peste 50.000 de fișe cadastrale și anexe tehnice. Datele cadastrale au fost grupate pe bazine hidrografice, râuri și genuri de lucrări de gospodărire a apelor. Fiecare volum constă dintr-o parte de text și tabele și o parte grafică cu hărți la scara 1:200.000. La data publicării atlasului au fost codificate 4295 cursuri de apă reprezentând o rețea hidrografică de 66.029 km. Precizarea denumirilor principale și secundare (locale) ale cursurilor de apă și codificarea s-a făcut pe baza hărții Marelui Stat Major în proiecție Gauss-Kruger la scara 1:25.000. Pentru confruntarea unor denumiri, precum și pentru obținerea celor care nu existau pe harta amintită, s-au cercetat și alte materiale ca: hărțile în proiecție Gauss-Kruger la scările 1:50.000 și 1:100.000, hărțile în proiecție Lambert la scările 1:20.000 și 1:100.000, fișele cadastrale, tabelele și hărțile de sinteză, sau au fost precizate prin cercetare în teren.

În anul 1992 a fost publicat ”Atlasul cadastrului apelor din România” realizat de Aquaproiect în colaborare cu Regia Autonomă “Apele Române” și filialele sale teritoriale, Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie, Institutul de Geodezie, Fotogrammetrie și Organizarea Teritoriului, Institutul de Geografie și Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice. Atlasul cuprinde două părți: ”Datele morfohidrografice asupra rețelei hidrografice de suprafață” și ”Harta hidrografică a României” la scara 1:100.000, compusă din 130 foi de hartă. Suplimentar ediției din 1964 a Atlasului cadastral, au fost realizate încă două hărțit: Harta bazinului hidrografic al Dunării cu rețeaua hidrografică care alcătuiește acest bazin și o hartă scara 1:300.000 cuprinzând Delta Dunării și Litoralul românesc al Mării Negre. În întrega țară s-au codificat 4864 cursuri de apă reprezentând o rețea hidrografică de 79.905 km. Primul set de date spațiale în proiecție Stereo 1970 a fost realizat în cadrul proiectului "Realizarea hărților în format GIS pentru următoarele straturi informaționale: rețea hidrografică, lacuri naturale și de acumulare, limite administrative (județe, comune), rețele de utilități (căi ferate, șosele, drumuri, canale), localități (municipii, orașe, comune, sate)", în perioada 2003-2006, executat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării, având ca beneficiar Ministerul Apelor și Protecției Mediului. S-a urmărit realizarea rețelei hidrografice compatibile pentru o procesare GIS de tipul "Network" care să cuprindă informații detaliate conform prevederilor Directivei Cadru Apă (2000/60/CE). Realizarea acestui set de date s-a bazat pe "Atlasul Cadastrului Apelor din România" (ediția 1992), precum și pe imaginile satelitare Landsat TM utilizate în cadrul proiectului Corine Land Cover 2000. Transformarea materialului cartografic din proiecție Gauss-Kruger în proiecție Stereo 1970 a permis realizarea unui set de date unitar și unificat, precum și identificarea erorilor nesistematice de topologie datorate suportului inițial (130 de hărți la scara 1:100.000). În anii 2007-2009 s-a desfășurat proiectul PHARE ”Asistență tehnică în elaborarea hărților GIS în domeniul protecției mediului” (PHARE RO 2005/017-553.03.03.04.01), beneficiarul fiind Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile. Acest proiect a avut ca rezultat mai multe seturi de date spațiale care au fost utilizate la realizarea hărților în format digital, hărți necesare în procesul de luare a deciziilor de către autoritățile de mediu. Unul dintre cele mai importante straturi tematice, realizat în cadrul acestui proiect, pe baza ortofotoplanurilor din anul 2005, a fost rețeaua hidrografică. Acest strat tematic a fost realizat de firma IGC Eurotopo România (Alexandru Badea – Team Leader), cu sprijinul tehnic a doi experți din cadrul A.N.A.R. și I.N.H.G.A. pentru îndrumare și verificarea datelor.

În anii 2011-2013 Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor a realizat o serie de verificări ale setului de date referitor la rețeaua hidrografică cadastrată în vederea îmbunătățirii acestuia. Au fost semnalate și corectate anumite erori de codificare și trasare a rețelei hidrografice (vectorizări eronate ale rețelei hidrografice în zona lacurilor de acumulare și a canalelor de derivație, etc.). În cadrul acestor studii s-a urmărit și reactualizarea cadastrului morfometric utilizând tehnici GIS pentru Administrațiile Bazinale de Apă (A.B.A.) Someș-Tisa, Crișuri, Mureș și Banat. Sursele de date utilizate au fost multiple: modelul SPOT-HRS cu rezoluție de 30 m., ortofotoplanuri, hărțile topografice scara 1:25.000, hărțile hidrogeografice din Cadastrul Apelor, ediția 1992, etc. De aemenea, o serie de verificări și corecturi au fost realizate în anul 2013 de către specialiștii A.N.A.R. și cei din cadrul A.B.A.-urilor în vederea raportărilor din cadrul Directivei Cadru Apă(2000/60/CE). Versiunea 2013 a fost corectată pe baza ortofotoplanurilor 2009-2010 și conține atribute necesare raportărilor viitoare.